Monday, August 27, 2007

*vorbesc o latină ciudată (II)/ broderii aplicate ad libitum




pian pain panis
sunet durere hrană
muzica e o pâine a suferinţei
iar noi o ultimă specie de pian
claviaturi costale radiind printre gânduri

plămânul drept mă doare ca o inimă bolnavă
pleura lui umedă măsura cândva înălţimile cu copita
despicând căderile în gol
ţap sfâşiat să devină cimpoi de mult ce iubea munţii
foalele fierbinţi ţinând în căuş
spuma albă a cuvântului abia muls
din iarba înaltă

plexul solar îmbrăţişa o altă masă a tăcerii
cu degetare de scaune spre care găseau drumul
coarnele de cerb ale braţelor şi
uguitul dudukului născător de stele în ararat

la răsuflarea de miel a fluierului
domnul îşi încălzea palmele
coloana lui sonoră
ca un fum de tămâie pornind
spre corturile drepţilor
în infinit

încet ciobanii urcă trepte
caşul luminii tăindu-l în genunchi
de sus mâna domnului binecuvântă
vecerniile sufletelor aspre


_____________


*pentru a preveni eventualele greşeli de înţelegere a textului precizez dintru început ca textul are la bază jocul de cuvinte pian (română) pain (engleză) pani [s] (latină)
*duduk-ul este un instrument muzical armean


No comments:

Blog Archive

prispa cu flori