în pagoda ta, singurătate, am urât
umbrele pereţilor sever pliate-n evantai
eram copil când mă lipeam de spatele mamei
simţind-o cum doarme când i se relaxau muşchii
acum îmi păzesc somnul
pala de vânt care îmsemna asfinţiturile
şi-a făcut la spărtura de venă un jgheab
mi-ai alungat glasurile când m-au iniţiat
în sinceritate
anii kimono m-au trântit kon_fuz la podea
iubesc roşu discret lucruri & oameni
despre care nu-ţi voi vorbi niciodată
(îi vei ucide
nu vor şti să se apere)
doar el poate să mai desfacă brâul acesta
i-am aflat numele:
bărbatul care ştie mirosul cărnii ce-l preferă la cină
umbrele pereţilor sever pliate-n evantai
eram copil când mă lipeam de spatele mamei
simţind-o cum doarme când i se relaxau muşchii
acum îmi păzesc somnul
pala de vânt care îmsemna asfinţiturile
şi-a făcut la spărtura de venă un jgheab
mi-ai alungat glasurile când m-au iniţiat
în sinceritate
anii kimono m-au trântit kon_fuz la podea
iubesc roşu discret lucruri & oameni
despre care nu-ţi voi vorbi niciodată
(îi vei ucide
nu vor şti să se apere)
doar el poate să mai desfacă brâul acesta
i-am aflat numele:
bărbatul care ştie mirosul cărnii ce-l preferă la cină
No comments:
Post a Comment