Monday, February 26, 2007

* turandot's power

în pagoda ta, singurătate, am urât
umbrele pereţilor sever pliate-n evantai

eram copil când mă lipeam de spatele mamei
simţind-o cum doarme când i se relaxau muşchii
acum îmi păzesc somnul

pala de vânt care îmsemna asfinţiturile
şi-a făcut la spărtura de venă un jgheab

mi-ai alungat glasurile când m-au iniţiat
în sinceritate

anii kimono m-au trântit kon_fuz la podea

iubesc roşu discret lucruri & oameni
despre care nu-ţi voi vorbi niciodată
(îi vei ucide
nu vor şti să se apere)

doar el poate să mai desfacă brâul acesta

i-am aflat numele:
bărbatul care ştie mirosul cărnii ce-l preferă la cină




No comments:

Blog Archive

prispa cu flori