*la Nice

 


printr-o stranie îmbrăţişare de valuri,
din coasta lui Azur,
Domnul a zămislit-o pe Nice

nostalgia de seară
pluteşte deasupra ţărmului
într-un fluier de argint,
văd aleile pietruite
cu var nestins ale clipei
când marea îşi pierde fruntea pe
umărul unui iubit nedefinit

vitrinele oraşului au dantura îngrijită,
cerul îşi prelinge lavanda-n abis

în septembrie, la Nice,
toamna s-a dezbrăcat de maieu şi
s-a aruncat în Mediterana,
flutură spre ţărm
batistele albe ale vapoarelor,
monotonia are zile libere în calendar,
vântul se plimbă printre oleandri
cu o tavă cu cornuri calde