*Tresărire

Clipocitul întrerupse lunga tăcere a apei înfiorându-i
Barca plutea ca o stafie prin cutele pământului
Răscolind balta
Era al doilea amurg de cand o căutau
Plecase cu unu’
Străin de sat
Tăcută ca o umbră
De când viaţa ei devenise un şir lung
De plângeri şi frângeri la marginea apei.

Barca tăia apa strecurând-o
Prin sita spartă a năvodului
-Ia uite, Marine, ce pasăre mare! spuse copilul
-Unde mă, unde?
La pagina 20...un pelican..e o pa-să-re ma-re,
Silabisi băiatul
Pocnetul palmei sună ca o descărcare de armă
-Tâmpitule, idiot mic ce eşti!
-Ce făcui, neică?

Lacrimile băiatului udau pagina 20
A cărţii cu litere mari şi mici
-Uite, o pasăre mare,
Îngăimă băiatul
Nu, nu e în carte, uite-o acolo, pe mal...
Între ramurile salciei,
Cu braţele desfăcute ca pe cruce
O găsiră pe Alba certându-se cu cerul
Picioarele atârnându-i de pământ.