Tuesday, March 13, 2007

*Duminica nu scriu poeme (variantă)




Stăteau la masă trei,
Ei doi, bătrâna şi amintirile din primii ani de facultate,
Străduţa pe care se fugăreau să ajungă mai repede
În odaia unde făceau dragoste
suferea de reumatism,
Soba era un abajur cu motorină,
Pe burlan odată cu ploaia se scurgeau şi anii
Casa era foarte veche iar ei,
foarte tineri.
Citeau poeme cuminţindu-şi săruturile
Camera era cea mai frumoasă din lume
Un pat imens-podeaua
Un birou unde el scria mult, fumând şi mai mult.

Acum, la masă cu fosta lor gazdă
Îşi îmbrăţisau picioarele
Se atingeau şi erau gata să răstoarne timpul
Iar masa să le fie pat cu trupul ei servit la cină
El luă o cană obosită de timp
Şi udă florile aşa cum făcuse cât stătuseră acolo
Maică (râse bătrâna) ne-au pus instalaţie de apă dar tot mai scot
Câte o găleată din fântână
Îmi place să beau din izvor
Au dat soarele la hingheri, iaca e noapte...

părinţilor mei, 1969
mociriţă cu trifoi de comunism
colecţia De mână cu tine I (neoclasic)



No comments:

prispa cu flori