Sunday, May 20, 2007

*cioplitorul de unghii / cromatică rustică

ar trebui să nu mai ascundem varul şi cânepa ci
să vorbim simplu
în clasicul alb-negru al cioplitorului de unghii
vopsind parasolare tăcerii viitoare
în felul acesta, vocala a va fi amăruie
iar vocala u va veni din urlet, usturoi, ulm, uguit

vom auzi
râsul ascuţit al cuvintelor roşii,
viespi senzuale ivite în vârful buzelor
deşi
la început au fost
un proiect mental verde,
o păsăre de mentă clocită de ţestoasă
întârziind explozia sonoră
a prins-o întunericul într-o peşteră
cu soldaţi albi
acolo, un monstru lingual a izbit pasărea
vrând s-o ucidă
între stâncile siciliene ale alveolelor dentale şi ... cuvântul
s-a născut livid

după un scâncet roşiatic, vocala a
a devenit vocala naşterii
iar u, vocala întunericului lăsat în urmă,
o humă în cripta dospind de şerpi a minţii
da
da
un humus saprofit
sarcofagic
sarmatic
îmbătrânind la trecere a vămilor in gola
sub bolţile unui palat dur
de a cărui arcade nu se agaţă trandafiri ci
fire din care o să ţesem
altarului o duminică

simt firimiturile de anafură ale zborului când
umbra iscodeşte
terminaţia nervoasă a pietrelor

No comments:

prispa cu flori